ȚUICA, LEAC GARANTAT!

Ţuica de prune slabă conţine o anumită cantitate de vitamine A, B, C, D1 şi D2.

De altfel, ţuica de prune fiartă, nu foarte fierbinte, consumată moderat, este, în ciuda celor crezute, benefică funcţiilor hepatice, avide în anotimpul rece de vitamine şi săruri. Se recomandă ţuica de prune slabă în dischinezii biliare, probleme de decongestionare hepatică, constipaţii cauzate de factori alimentari.

Ţuica este antianemică. Cercetătorii germani au descoperit ca în extractele distilate de prună există 6 tipuri de substanţe cerute de celulele roşii sanguine, ce sunt rapid absorbite în stomac. Aceste substanţe, prezente din abundenţă în ţuică, pot creşte cu peste 120% viteza de producere a hemoglobinei şi chiar a producerii de hematii (celule roşii ale sangelui, care transportă oxigen). În plus, ţuica de prune are un bogat conţinut în fier, nucleul metalic al hemoglobinei din globulele roşii. Dar, acest lucru nu înseamnă nici pe departe că anemia se previne cu ţuică, în lipsa unei alimentaţii corespunzătoare recomandate de medic. Dimpotrivă, un consum zilnic de ţuică de prune, fără o alimentaţie adecvată, poate avea efecte nefaste, chiar şi pentru un organism sanatos.

Enzima din ţuică are rolul de a reduce depunerile de colesterol pe arteridele capilare coronariene, vase care readuc sângele la inimă. Este prezentă în alte 120 de medicamente naturiste diferite, cu rol în prevenirea aterosclerozei şi, implicit, a infarctului miocardic, medicamente care sunt foarte scumpe în SUA, Canada şi Marea Britanie (depăşesc în medie 140 de dolari pentru o cură de 45 de zile).
Băutul zilnic a cca 35 ml ţuică de prune este o metodă eficientă de a reduce probabilitatea apariţiei unor boli de inimă datorate aterosclerozei. Acest tip de profilaxie are un preţ de 14.000 de ori mai mic decât in cazul unei medicaţii naturiste cu extract de cactus, ambalat în SUA.

Deci fraţilor: beţi, beţi, beţi . . . .